I’m a Yoga girl. Always was. Always will be.
Am fost la prima oră de yoga acum vreo 7 ani cred. Mi-a plăcut, dar ulterior nu puteam să explic de ce. Nu aveam o mobilitate foarte buna, nici echilibru și nici nu am simțit vreo clipă acea stare de relaxare totală. Dar am continuat să mă duc până lucrurile au început să ia o întorsătură interesantă din punct de vedere fizic. Nu mă consideram expertă, nici fană înfocată a acestui sport, dar realizam că făceam tot timpul febră musculară după clase, așa că știam că lucrează corpul bine. Am făcut apoi o pauză, pentru că studioul respectiv s-a închis – o retrocedare specific românească -și am luat-o de la capăt la World Class-ul de la Jollie Ville, unde, sigur că stilul de lucru și atmosfera erau diferite, dar m-am simțit tare bine. Așa că am fost clienta lor până am plecat din România. Clasele foarte faine, nivelul de mișcare alert, stretching intens și instructorii extrem de simpatici. De fapt, m-am dus la Yoga pentru stretching, dar abia azi pot spune că am primit mult mai mult de atât.
Sigur că-ți dezvoltă musculatura, îți crește flexibilitatea, îți perfecționează postura, îți accelerează fluxul sanguin și se spune că te ajută să-ți întărești sistemul imunitar. Dar starea de bine pe care ți-o dă Yoga și senzațiile pe care înveți să le ai în timpul și mai ales la finalul clasei dau dependență. O dependență ciudată.
În Chicago am încercat câteva studiouri, până să-mi găsesc un loc care să mi se potrivească ca și oar, tipuri de yoga, instructori, vibe. Încerc să nu fiu penibilă și să pun placa legată de cât de diferită e întreaga atitudine față de yoga aici și cât de atenți sunt ăștia la cel mai mic detaliu, de la temperatură, la muzică, la miros, la lumânări, la fazele lunii și ale soarelui. Mă rog, un lucru e cert, când ies de la clasă, zâmbesc pe stradă ca o tută până îmi dau seama că sunt ca americanii ăia de care făceam mișto, care râd a proasta așa. Dacă mi-ar fi spus cineva până acum, că Yoga îl face fericit, aș fi leșinat de râs. Dar, la o scară a micilor bucurii ale vieții, Yoga chiar îmi dă mai mult decât o plăcere de moment.
Unul din lucrurile pe care nu le-am înțeles mult timp și care mi se părea cel mai dificil de de suportat e, culmea, cea mai ușoară dintre poziții – Savasana – partea de final, în care efectiv zaci pe saltea. N-aveam răbdare să stau acolo și să pierd vremea. Sau mă întind și fac mișcare sau bag un Namaste și plec acasă. E incredibil cum mi s-a schimbat dinamica și cum Savasana a devenit cel mai dorit moment al întregii ore. Am învățat să fiu prezentă. Sunt atât de prezentă acolo, încât efectiv mă rup cu totul timp de o oră și jumătate, sunt într-o bulă cu o energie faină.
Și mai completă decât yoga în sală, e cea în aer liber. Aici, când vine un pic căldura, se face outdoor yoga oriunde, în gradina din spatele casei, în parcuri, pe acoperiș, pe terase, pe balcoane. Eu, una, prefer să mă antrenez cu un grup. Clasele mele au mereu un vibe pozitiv, e distractiv și poți să urmărești diversificările pe care le fac alții – mai ales că întotdeauana există cineva mai avansat decât tine – pe care, e o plăcere să-l privești cum se contorsionează zâmbind.
Am decis să scriu textul ăsta pentru că mie nu mi-a spus nimeni niciodată “bă țăranco, liniștește-te! Că mintea și corpul se educă, nu poți sta în cap după trei clase”. Și nu m-a învățat nimeni să respir și nici cât de importantă e respirația la Yoga. Adică eu auzisem stereotipia, dar o priveam cu superioritate și un pic de sarcasm – cââââât de important poate fi să inspiri și să expiri când vrei să stai într-o postură? Doar îți vine natural, o face oricine. Nu, nu vine natural, ai tendința să-ți ții respirația ca să-ți controlezi musculatura și abia apoi să inspiri din nou.
Asta se întâmplă când înveți să inspiri și să te întinzi câte un pic cu fiecare expirație:
Iar echilibrul, calmul și deschiderea pe care le dobândești acolo, le aplici -fără să îți dai seama- la viața din afara studioului de yoga. Și mai cred că e unul din tips-urile de lifestyle pe care merită să le experimentați. Și acordați-vă răbdare.
Namaste.
