Mai îndrăgostită decât de Ted, din “Ted” a lui Seth MacFarlane, sunt de The Mad Hatter din „Alice in Wonderland”, e atât de sincer, complex şi profund în nebunia lui, oricine ar trebui să aibă lângă el un pălarier nebun, lumea lui e mult mai frumoasă decât a multora din noi…
Johnny Depp povesteşte într-un interviu că personajul lui îşi trage numele dintr-o expresie de la începutul secolului al XIX-lea, “mad as a hatter”, care asociază creatorii de pălării cu nebunia. Pe vremea respectivă, pălăriile din pâslă erau la mare modă în Europa şi procesul chimic prin care blănurile ieftine erau transformate în pâslă utiliza mercur, iar contactul îndelungat cu mercurul afectează creierul. Cum pălărierii lucrau în spaţii prost ventilate şi inhalau vaporii de mercur zile de-a rândul, mulţi dintre ei cădeau victime maladiilor neuro-psihice.
Aşa şi cu al meu, poate că e smintit, dar e altfel, e carismatic, haios şi plin de surprize. Stările lui într-o continuă schimbare au în spate un element tragic, care atârnă destul de greu pe sufletul lui şi aşa otrăvit de mercur. Pălărierul meu drag e un prieten loial, e curajos şi veridic şi crede în Alice când toţi ceilalţi renunţaseră să o mai facă. De-aia îl iubesc…
Cu gândul la el m-am dus să văd Adevărul despre Alice într-unul din locurile mele preferate din Bucureşti, un spaţiu magic şi pliiiin de poveşti. Un eveniment tare fain la British Gallery.
“Pălărierul: Am luat-o razna?
Alice: Mi-e teamă că da. Eşti nebun de legat. Dar dă-mi voie să-ţi spun un secret, cei mai buni oameni sunt aşa”. Minunat!
